Teatru si film

Deoarece armânii nu au avut instituţii proprii, care să sprijine şi să asigure condiţiile dezvoltării artei în general, nu putem vorbi de o linie artistică ce să reprezinte strict cultura armânească şi evoluţia ei. Totuşi cultura armânească este prezentă în teatru şi cinematografie prin mari personalităţi ce au excelat în aceste domenii.

Fraţii Manachia

Când spunem film armânesc, spunem fraţii Manachia. Aceştia, Milton şi Ianache s-au născut la Avdela şi au avut la Bitolia încă din anul 1908 cel mai mare atelier fotografic din toată Macedonia. Au fixat pe peliculă multe evenimente importante ale vremii, precum:

• Revoluţia junilor Turci din 1908;
• Vizita sultanului Mehmed Resad, fratele ultimului sultan;
• Grupul de români intelectuali ce au vizitat în vara anului 1911 satele armâneşti din Macedonia, condus de doctorul Istrati;
• Intrarea trupelor sârbeşti în orasul Bitolia în anul 1912, când trupele turceşti au fost înfrânte pe frontul din centrul Macedoniei;
• Ocuparea oraşului Bitolia de trupele bulgaro-germane în anul 1915;
• Intrarea trupelor franceze şi sârbeşti în anul 1916 în oraşul Bitolia.

Toate filmele şi fotografiile realizate au fost donate oraşului Bitolia.

Toma Caragiu

O conştiinţă a epocii sale. S-a născut un om liber, un copil al Pindului,al Samarinei, al Ghramostei. Actor fără vărstă,mare actor al teatrului şi filmului românesc, talent de o inepuizabilă forţă şi vitalitate . Mare armân a reuşit să-şi imprime vocea recitând poezii armâneşti pe disc.

Toma Enache

Precum un salt în trecut, scena vieţii armânilor a fost transpusă şi în sălile de teatru din ziua de azi. Cel ce a regizat toată această întoarcere în timp, de la prezent la trecut şi invers, este Toma Enache, la rândul său o combinaţie de contraste.

Originar din comuna dobrogeană Mihail Kogălniceanu, a studiat Regie şi film la Bucureşti. Întreaga sa activitate profesională este şi una artistică. A publicat volume de poezie, a realizat teatru radiofonic armânesc, s-a remarcat ca bun traducător şi regizor. A pus în scenă, în limba armânească, piese de teatru precum: „O noapte furtunoasă” şi „Conul Leonida faţă cu Reacţiunea” de I.L.Caragiale, „Mincinosul” de Carlo Goldoni şi a realizat o piesă cu totul aparte prin muzică, dans şi coregrafie, numită „Tenda”(Cortul). Din aceste piese şi prin traducerile lor, pe care Toma le-a făcut atât de naturale şi fidele, reiese savoarea limbii armâneşti.