Armaneste | Romana |
Zborlu aushescu- manachiru di gushi. | Sfatul bătrânilor - salbă la gât. |
Inatea-lu urgheashti omlu. | Ciuda întunecă gândirea. |
Vulpea tsi doarmi nu mãcã gãljinji. | Vulpea care doarme nu mănâncă găini. |
Vulpea cu ciciolu adarã torlu sh-cu coada-lu ashteardzi. | Vulpea face urmele cu piciorul şi le şterge cu coada. |
Veara tutã tu cãntari, sh iarna tutã tu uhtari. | Cine cântă vara iarna oftează. |
Tuts calea nãs valea. | Toţi înainte el îndărăt. |
Tutiputa bunã s-vindi ditu muntsã. | Marfa bună se vinde de acasă. |
Tinjia la muljiari – mushuteatsa atsea ma mari. | Frumuseţea femeii stă în omenie şi onoare. |
Scoalã tini ta s-shedu mini. | Simte-te şi dă-mi locul. |
Omlu cu minti ancupãrã nu vindi. | Înţeleptul ascultă mai mult şi vorbeşte puţin. |
Nu ari ma greau lãngoari ca urfanja. | Cea mai grea boală este sărăcia. |
Boulu s-leagã di coarni shi omlu di limbã | Boul îl legi de coarne şi pe om cu cuvântul dat. |
Iu-i treacã sh-minti, tuti s-ducu trã ninti. | Când este înţelegere şi întelepciune totul se rezolvă. |
Frati, frati ama corlu-i cu pãradz. | Frate, frate dar distracţia costă. |
Fãrshirotlu-i fãr cripari - tutã dzuua pri cãntari. | Fârşirotul-i fără grijă îi arde de cântat. |
Cu zboari pãntica nu s-umpli. | Vorbele nu ţin de foame. |
Coaja di himunicu nu s-alicheasti di bricu. | Coaja de pepene nu te încântă. |
Calea va imnari shi borgea va pãlteari. | Viaţa-i de trăit şi datoria de plătit. |
Aushlu easti sturlu a casãljei. | Bătrânul este stâlpul casei. |
Amirãria nu s-tsãni cu un sturu. | Împărăţia nu se sprijină pe un singur stâlp. |
Alãgatlu multi shtii. | Cine are şcoala vieţii ştie multe. |
Agiunlu cumãts anyiseadzã. | Flămândul visează masa bogată. |
Adrã guva tu pitã. | A făcut mare brânză. |
Armaneste | Romana |
Adarã di hiru funii. | Face din sfoară funie. |
Alavdã fisuilu shi mãcã carni. | Laudă fasolea dar mănâncă carne. |
Armãnlu shi oarfãn s-hibã, tutu pi celnic shi adutsi. | Şi sărac armânlu are aere de pricopsit. |
Cu darea trets amarea. | Dând mită rezolvi şi imposibilul. |
Dipusirã muntsãlji shi alinarã cupriili. | Se surpă munţii şi se înalţă gunoaiele. |
Lu voi ca neaua-n sinu. | Mi-e drag ca zăpada în sân. |
Na pãrãlu shi dãnji cãvgãlu. | Dacă vrei gâlceavă dă bani împrumut. |
Sutili mãritã hutili. | Zestrea mare mărită toantele. |
Adratã shi nibãsheatã. | Trasă pe sfoară. |
Armaneste | Romana |
Acats un oaspi nãu, vecljilu s-nu lu agãrshestsã. | Când îţi faci prieteni noi să nu-i uiţi pe cei vechi. |
Aprindi shi a draclui unã tsearã, s-nu tsã aspargã lucurlu. | Aprinde o lumânare şi dracului, ca să nu încurce. |
Ascãpãm di yinaru, him-n cãlaru. | Am trecut de ianuarie ne pregătim de plecare. |
Bagã apa tu avlakiu. | Canalizează treburile pe făgaşul normal. |
Cãti milets ahãts Dumnidzadz. | Câte neamuri atâţia Dumnezei. |
Coadã cap easti la noi shi luplu picuraru la oi. | Codaşii sunt conducători şi lupii stapâni la oi. |
Di-mbitatu s-asparu shi zurljii. | Un nebun se fereşte de omul beat. |
Di-ntribari znjii nu-ari. | Cine întreabă are de câştigat. |
Di tu soarti pãn tu moarti. | De la început până la sfârşit. |
Gardul ari ochi shi murlu ari ureclji. | Gardul are ochi şi pereţii urechi. |
Iu-i vrerari easti shi Dumnidzã tu mesi. | Unde este iubire este şi Dumnezeu. |
La pãndza minutã nu va acu grosu. | La ţesătura rară nu trebuie ac gros. |
Lemnlu strãmbu tu furtii. | Lemn strâmb în legătură. |
Lucredz tu giunaticu shi ti tindzã tu aushaticu. | Când eşti tânăr, să-ţi asiguri bătrâneţea. |
Lumea easti scãri, scãri. | Lumea e formată din scări. |
Ma aproapea easti cãrintili di pãrintili. | Mi-e mai aproape măseaua decât părintele. |
Mintea adutsi tinijii, icunumia aveari. | Inteligenţa aduce respect şi economia avere. |
Gustarea di tahina shi nsurarea di cu tiniru acatsã locu. | Micul dejun şi însurătoarea de tânăr ajută. |
Nu chiari nã pãduri fidãnjili anda cresc. | Când cresc lăstari pădurea nu se usucă |
Nu va cuveti cã va murafeti. | Nu trebuie forţă ci iscusinţă. |
Shi aflã saclu peaticlu. | Sacul şi petecul. |
S-arcuti tiyãnicea shi aflã cãpachia. | Capacul acoperă oala. |
Tihea omlui s-toarnã ca a moarãljei vulvura. | Norocul revine în viaţa omului ca vâltoarea morii. |
Zborlu zboru adutsi. | Vorba vorbă aduce. |